
Daddy issues un termen pe care îl folosim cu prea multă ușurință, care a devenit un adevărat generic pentru orice tip de probleme sau comportamente deviante.
“Daddy issues” este un termen care face referire adesea la situația în care femeile preferă bărbații mai în vârstă. Este de asemenea folosit pentru a eticheta fetele care sunt percepute (de către băieți) drept rebele. Dar este corectă această frază peiorativă? Sau, mai mult, sunt femeile cu adevărat singurele care pot avea probleme cu tații lor?
Este greu de spus, întrucât „daddy issues” nu reprezintă un termen medical oficial sau o tulburare recunoscută.
Mulți folosesc termenul de “daddy issues” pentru a minimiza nevoile de atașament ale femeilor.
Copiii au nevoie de un adult de încredere în viața lor pentru a forma atașamente sigure. Dacă acest lucru nu este format, mulți oameni pot forma stiluri de atașament evitant sau anxios. Dacă un copil nu are în mod consecvent o figură paternă în viața sa, acest lucru ar putea duce la un stil de atașament anxios-nesigur, mai târziu, la maturitate. Pentru mulți oameni aceste stiluri de atașament (evitant, anxios-nesigur) reprezintă termenul de “daddy issues/mommy issues”.
Consensul pare să dateze din complexul lui Freud și al tatălui său. Acesta este un termen pe care l-a inventat pentru a descrie o persoană care are impulsuri inconștiente și asociații ca urmare a unei proaste relații cu tatăl ei. Din această teorie a apărut complexul lui Oedip, teoria conform căreia copiii au o atracție subconștientă față de părintele lor de sex opus. Complexul Oedip se referă în mod specific la băieți. Complexul Electra este folosit pentru a descrie aceeași teorie aplicată fetelor și taților lor.
Care sunt stilurile de atașament?
Experiența a doi oameni cu părinții lor nu este niciodată aceeași. Modelele de atașament formate în timpul copilăriei vă pot afecta stilurile de atașament în relațiile cu adulții.
Stilurile de atașament sunt clasificate ca fiind sigure sau nesigure, cu mai multe subtipuri de stiluri de atașament nesigure, inclusiv: nesigur-anxios, nesigur-ambivalent, nesigur-evitant.
Stilul de atașament sigur rezultă din a avea un părinte îngrijitor care răspundea nevoilor tale și era disponibil din punct de vedere emoțional. Stilul de atașament nesigur, pe de altă parte, rezultă din faptul că părintele îngrijitor nu răspundea nevoilor tale și nu era disponibil din punct de vedere emoțional. Îngrijitorul poate fi altcineva decât un părinte, deci așa-zisele “daddy/mommy issues” ar putea fi, de fapt, probleme cu bunica, bunicul sau total altă persoană.
Atașament sigur
Adulții cu un tip de atașament sigur au relații de încredere și de durată, se simt conectați cu partenerul lor, îi oferă libertate, au o stimă de sine crescută și își împărtășesc cu ușurință sentimentele. De asemenea, aceștia oferă sprijin atunci când partenerul lor are nevoie și cer ajutor când ei înșiși au nevoie. Au relații sincere și deschise cu ceilalți, se simt iubiți și independenți.
Atașament nesigur-anxios
Adulții cu un stil de atașament anxios petrec mult timp gândindu-se la relațiile lor, au tendința de a fi geloși sau de a-și idolatriza partenerii și au nevoie de asigurare frecventă din partea ceorlalți că le pasă de ei. Într-o relație, un adult cu un astfel de stil de atașament se va îndoi de partener și va sta cu teama de a fi părăsit, interpretând acțiunile celorlați.
Acesta va căuta ca partenerul său să îi salveze sau să-I completeze, resimțind o „foame emoțională”. Atunci când se simte nesigur de sentimentele partenerului și de relație, adultul cu un stil de atșament anxios devine agitat, exigent sau posesive, acționând într-un mod exagerat și poate interpreta acțiunile partenerului ca pe o afirmare a fricilor sale.
Atașament nesigur-ambivalent
Adulții cu un stil de atașament ambivalent sunt reticenți în a se apropia de ceilalți și își fac griji că partenerul nu le răspunde în același mod, ceea ce duce la despărțiri frecvente, pentru că relația devine rece, iar partenerii se îndepărtează. Adesea, acești adulți au relații intense cu persoane nepotrivite, se simt dezamăgiți și niciodată nu sunt mulțumiți cu ce au.
Atașament nesigur-evitant
Adulții cu stil de atașament evitant au probleme în relațiile intime, investesc puține sentimente în relațiile sociale și romantice și sunt incapabili să își împărtășească gândurile sau sentimentele cu ceilalți. Tind să aibă dificultăți în relații și suferă atunci când trec printr-o despărțire.
Aceștia tind să evite intimitatea și sunt predispuși să se implice în relații sexuale pasagere. Nu reșesc să își sprijine partenerul în perioadele stresante.
Cum se manifestă aceste “daddy/mommy issues”?
Aceste stiluri de atașament nesigure seamănă cu ceea ce unii numesc “daddy/mommy issues”, care s-ar manifesta așa:
– ești anxios când nu ești cu partenerul tău
– ai nevoie de reasigurare constantă că relația este OK
– crezi că relația este sortită eșecului la orice mic conflict/negativitate dintre voi
Există tratament?
Dacă ai un stil de atașament nesigur îți recomand ședințe de psihoterapie individuală ca să te ajute să înțelegi de ce te comporți într-un anumit fel sau de ce simți într-un anumit fel, cu scopul de a dezvolta într-un final un stil de atașament sigur.
